geoturism.ro
Obiective naturale: cascade Obiective naturale: chei Obiective naturale: lacuri Obiective culturale Rezervatii naturale Obiective istorice Oferte turistice Obiective religioase


OBIECTIVE TURISTICE

 Adaugare obiectiv turistic PROPUNE UN OBIECTIV TURISTIC (FOTO SI TEXT)

 Adaugare obiectiv turistic SAU TRIMITE FOTO SI TEXT PE MAIL contact@geoturism.ro
 Cauta obiectiv turistic

 




ALTE LINK-URI



Gazduit de Host-Age.ro

MUNTELE DE SARE SLANIC PRAHOVA

Muntele de sare de la Slanic Prahova se gaseste in intravilanul orasului Slanic, cu intrarea pe strada Baia Baciului, la baza capatului sud-estic al interfluviului Podul Lungasului, ce pleaca din culmea Giurcani, pe dreapta raului Slanic, la cca 850 m de artera principala care strabate orasul. Muntele de sare este circumscris de Complexul Balnear Baia Baciului, administrat de SC VALDOR SRL Slanic. Declarata rezervatie naturala geologica si geomorfologica rpin 1954, suprafata zonei protejate este de 2 ha. Complexul Baia Baciului este format din Muntele de sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, apoi Lacul Mare (numit si Baia Baciului, cu suprafata de 5100 mp si adancime maxima de 7 m), Baia Porcilor (S=1460 mp si adancime sub 1 m, continand namol terapeutic).
Numele de Grota Miresei a aparut dupa anul 1920, cand, la patru zile dupa nunta, o localnica s-a sinucis, aruncandu-se din varful muntelui de sare.


Istoric-Formarea aflorimentului denumit Muntele de sare si a Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la origine actiunea omului. In complexul numit Baia Baciului au existat 6 exploatari de sare, care au functionat cam pe la 1800. Exploatarea din interiorul Muntelui de sare a functionat pana la 1852, cu o productie de cca 150.000 t. A fost o exploatare descendenta (salina verticala) in forma de clopot, in care accesul se realiza prin  doua compartimente, dintre care unul vertical, pentru scoaterea sarii cu crivacul si al doilea oblic, pentru intrarea si iesirea lucratorilor din ocna.
Existenta acestor exploatari a fost insa efemera, ele fiind invadate de ape care au dizolvat sarea , ceea ce a dus la prabusirea tavanelor, pe locul lor rezultand forme depresionare in care s-au format  cele doua lacuri cu apa sarata-Lacul Mare si Baia Porcilor.
Datorita acestor prabusiri ale celorlalte ocne si datorita aportului de apa dulce, coperta ce acoperea ocna aflata mai sus, pe deal, a fost afectata de alunecari de teren. Alunecarile au dus la dezgolirea masivului de sare de depozitele protectoare, fiind supus actiunii de dizolvare a apelor meteorice. Apa a sculptat versantul, creand o mare diversitate de forme carstice, numite lapiezuri, ponoare, arcade si concretiuni de sare. Datorita agresivitatii apei dulci din acvifer, cerul de bolta al ocnei s-a prabusit. Astfel, s-a deschis un gigantic put in mijlocul masivului de sare, lasand sa se vada forma de clopot a excavatiei. Si aceasta a fost invadata de apa, astfel incat din cei 50 m adancime, 20 m erau umpluti cu apa.


Eroziunea-In timp, muntele a suferit o eroziune lenta, apa din precipitatii a actionat mereu asupra sa, micsorand volumul exterior si largind cavitatea interioara.
La degradarea muntelui au intervenit o sumedenie de factori antropici, cum ar fi scrijelirea si ruperea bucatilor de sare din peretele muntelui, de catre turisti, deplasarile necontrolate ale turistilor in jurul deschiderii superioare a grotei, ceea ce a dus la desprinderea si caderea in lac a unor blocuri mari de sare. In 1973 Salina Slanic a efectuat un experiment pentru a opri dizolvarea peretilor exteriori de catre apele meteorice, prin aplicarea pe suprafata acestora a unui strat de Duco incolor si vopsea, dar fara rezultat. Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat Muntele de sare, creand fisuri mari si adanci, mai ales pe latura sa estica; la fel  a avut de suferit si tunelul de acces.Dupa aceste evenimente, Salina a incercat din nou sa opreasca fenomenul de fisurare a aflorimentului, prin turnarea unor stalpi de beton in sare si prin montarea unor ancore cu cabluri de otel. Nici aceasta metoda nu a fost eficienta. In 28 mai 1993 a avut loc o prabusire a laturii sud-vestice a Muntelui de sare, iar in 20 iunie 1999, in urma unor precipitatii abundente, s-a produs o noua prabusire, masiva de data asta, a laturii sudice si estice a muntelui. E trist ca, in ciuda avertismentelor specialistilor si a diferitelor incercari de a salva Muntele de sare, acesta s-a degradat in timp si nu mai are maretia de altadata.

Data:16.01.2008|Autor:Doina Marcela Gheorghe, Mircea Gheorghe - Ploiesti|Afisari:2233

Album foto
  


OFERTE TURISTICE

Adaugare unitate turism INSCRIERE GRATUITA PENSIUNE, HOTEL, VILA
Intrare in sistem admin oferte Actualizare oferte
Oferte turistice pe localitati Oferte turistice pe localitati

Recomandari Geoturism.ro
Complexul Cheile ButiiComplexul Cheile Butii, Campul lui Neag, 3 stele
Pensiunea NicolaPensiunea Nicola, RUCAR, 2 stele
Hotel SlanicHotel Slanic, SLANIC PRAHOVA, 3 stele


PUBLICITATE

Plictisit?
Exploreaza lumea subterana
www.speologie.ro

Parteneri

Contact Contact Link-uri
Copyright © 2002 - 2012 Geoturism.ro- Termeni si conditii